Rugă pentru părinţi

Enigmatici si cuminţi
Terminîndu-şi rostul lor
Lîngă noi se sting şi mor
Dragii noştri, dragi părinţi.
Cheamă-i Doamne, înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost
Şi fă-i tineri cum au fost
Fă-i mai tineri decît noi.

Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Sa-i mai poţi întîrzia
Să o ia de la-nceput.
Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori
Doamne, fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.

Ia priviţi-i cum se duc
Ia priviţi-i cum se sting
Lumînări în cuib de cuc
Parcă tac şi parcă ning.
Plini de boli şi suferinţi
Ne întoarcem în pămînt
Cît mai sîntem, cît mai sînt,
Mîngîiaţi-i pe părinţi.

E pămîntul tot mai greu
Despărţirea-i tot mai grea
Sărut mîna, tatăl meu!
Sărut mîna, mama mea!
Dar de ce priviţi aşa
Fata mea şi fiul meu
Eu sînt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.

Sărut mîna, tatăl meu!
Sărut mîna, mama mea!
Rămas bun, băiatul meu!
Rămas bun, fetita mea!
Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetïţa mea.

Adrian Păunescu

In Memoriam - Grigore Vieru

DOINA

*
*

Ceva se-ntâmplă azi cu noi:

Azi lacrimile sunt gunoi.

Eu mor pe cruce pentru ea,

Iar lumea hohoteşte rea.

Nici nu ştiu, iată, în chinul meu,

De-am mai trait!

Vesteşte-L, mamă, pe Dumnezeu

Că am murit!

Din pâine iau, să pot zbura,

Cât de pe flori albina ia.

Dar tot eu sunt şi judecat

Ca, trândăvind, m-am îmbuibat.

Nici nu ştiu, iată, în chinul meu,

De-am mai trăit!

Vesteşte-L, mamă, pe Dumnezeu

Că am murit!

Ajuns-am a umbla mereu

In braţe cu mormântul meu.

Si nu stiu unde să-l mai pun

Să am un somn mai lin, mai bun.

Nici nu ştiu, iată, în chinul meu,

De-am mai trăit!

Vesteşte-L, mamă, pe Dumnezeu

Că am murit!