Totul e atât de rece...Incolor, insipid...
Parcă timpul s-ar fi congelat, s-ar fi oprit în loc...
Mă regăsesc fixând un punct invizibil fără nici un gând în minte, fără nici o emoţie care să m-mi facă corpul să vibreze...Vreau doar să reuşesc in vreun fel să-mi sfărâm oasele...Să-mi sap în carne, să-mi smulg venele...Simt deja iarna în mine...O boare lejeră care-mi paralizează simţurile...Vreau să-mi smulg inima din piept şi să o arunc pe jos...
Aş face orice, doar ca să scap din acest infern care mi-a învăluit inima, sperând mereu că o să găsesc o alta, care nu doare, care nu te ucide încet dar sigur...
3 comentarii:
si chiar daca scoti inima, ramai cu ficatzii... atunci sa vezi
citeşte Gheaţa de Vladimir Sorokin, Kaos, amabil a uitat calea asta... :)
@Scorchfield
Da, Kaos amabilul...
Mulţumesc pentru sugestie. Sper să o găsesc.:)
Trimiteți un comentariu