
Suntem mulţi acolo....Pe stradă, într-un colţ de birou, într-o colectivitate, într-o camera cu patru pereţi, într-o maşină care trebuie să ajunga la o destinaţie.... Suntem tot mai mulţi cei care nu ne mai putem descreţi frunţile nici în faţa lucrurilor cu adevarat frumoase sau importante.... Sunt mulţi oameni trişti, care merg cu capetele plecate sau oameni care merg pe stradă purtând pe chip o mască invizibilă ce încearcă să mimeze fericirea.... Suntem tot mai mulţi noi, cei care lăsăm gândurile să ne conducă, în loc să le conducem noi pe ele... Sunt multe frământări care ne macină în puţinul nostru timp liber, în timpul pe care ar trebui să-l petrecem relaxându-ne şi lăsându-ne mintea să zboare liberă... Sunt multe gânduri negre, albe, gri, însă multe, prea multe legate de lucrurile rele (bune rareori) care ni s-au întâmplat sau ni s-ar putea întâmpla... Ducem cu noi neliniştile dimineaţa, iar seara le aducem înapoi, adaugându-le altele în plus. Nu ne lasa în pace nici atunci când punem capul pe pernă, iar dimineaţa, în locul relaxării, ne trezim tot cu ele... Gândurile vin ca un şuvoi, inundă, stăpânesc, te fac să stai trează ore bune din noapte încercând să găseţti soluţii pentru problemele trecute, actuale sau viitoare.Apoi îşi face apariţia crudul şi nemilosul “Dacă”… Dacă aş fi procedat altfel, atunci nu ar fi fost oare mai bine? Dacă aş pune mâine în aplicare ceea ce vroiam în urma cu mult timp? Dar dacă nu o să reuşesc? Dacă mi-aş fi cântărit mai bine cuvintele, poate că nu s-ar fi întâmplat astfel… “Dacă” se multiplică, se împarte şi se adună, devine copleşitor, nociv, mai mult decât poţi duce. Îngrijorarea se transformă într-un monstru, într-unul care creşte pe masură ce i se permite să ia formă, sa crească, să se dezvolte... Îngrijorările legate de situaţiile care au avut loc în trecut nu vor putea să întoarca timpul înapoi şi nici să ne dea şansa de a rezolva lucrurile aşa cum trebuie. Care sunt armele cu care putem lupta iîmpotriva îngrijorărilor?... Gândirea pozitivă, încrederea în viitor, autocontrolul, autosugestia? …”
Dacă poţi rezolva o problemă , atunci care este utilitatea îngrijorării? Poţi să o rezolvi. Dacă tot nu poţi rezolva o problemă , atunci care este scopul îngrijorării? Oricum nu o să se rezolve. De ce ne mai îngrijorăm atunci?" (Shantideva)
2 comentarii:
bine scris
ne ingrijoram pentru ca nu avem cu adevarat probleme...
Trimiteți un comentariu